Tradiţii de 1 martie în România

Conform tradiţiilor din moşi-strămoşi, mărţişorul în forma sa cea mai simplă, şnurul alb-roşu, trebuie legat la încheietură, în jurul gâtului, pus în piept sau în păr la răsăritul soarelui, în prima zi de lună martie. Însă obiceiurile de mărţişor sunt multe, adesea fiind inspirate de superstiţii păstrate din străbuni.

Tradiţii de 1 martie în România: mărţişorul nu se aruncă, se leagă de un copac înflorit Credinţele străvechi investesc mărţişorul cu puteri deosebite, asemenea unui talisman care apără de forţele malefice. Previne îmbolnăvirea în lunile care urmează lui martie, ţine deoparte deochiul, protejează împotriva razelor orbitoare ale soarelui. Dacă prinzi şnurul la încheietura mâinii, ai grijă să îl închei într-un nod. Nodul este înzestrat cu funcţie protectoare şi, în perioada în care porţi firul de mărţişor, are puterea de a ţine răul departe de tine. La rândul lor, împletiturile te feresc de ghinion şi împrejurări nefavorabile. Tradiţiile româneşti spun că mărţişorul nu se aruncă după ce a fost purtat, ci se înfăşoară pe creanga unui copac înflorit sau se leagă de o floare pentru noroc. Dacă în anumite zone ale ţării mărţişorul este purtat timp de 9 zile la rând, în altele se păstrează întreaga lună martie.

 

Un alt obicei spune că purtătorul de mărţişor trebuie să-şi pună o dorinţă atunci când leagă şnurul de o floare sau o creangă înflorită de copac pentru a i se îndeplini. Tradiţii de 1 martie în România: gospodinele nu spală şi nu mătură ca să nu cheme gerul înapoi Odinioară, copiii şi fetele de la sate purtau şnururile alb-roşii timp de 12 zile, legate la gât, după care le prindeau în păr şi le păstrau până înflorea primul pom din gospodărie, spre sfârşitul lunii martie. Bineînţeles, ca să le meargă bine tot anul, mărţişorul era mai apoi legat de o creangă a pomului înflorit.

Tinerii care aveau ataşat de şnur şi un bănuţ foloseau banii că să-şi cumpere un boţ de caş, pentru ca înreg anul să-şi păstreze chipul alb şi zâmbitor. Gospodinele din alte zone ale ţării doar pregătesc mâncare în ziua de 1 martie şi se feresc să facă alte treburi prin casă, mai ales să dea cu mătura sau să spele, pentru că tradiţia spune că astfel vor atrage înapoi gerul Babei Dochia, dar şi că vor alunga norocul din casă.